depanator
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Etimologie: (depana + -tor)
Etimologie: (depana + -tor)
1. I. profesionist (mecanic, electrician etc.) însărcinat cu depanarea; muncitor care repară un mecanism stricat, care depanează autovehicule, maşini etc.
2. II. instrument pentru descoperirea penelor la anumite aparate, mașini et cetera; depanor.