OK
X
ajur
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ajour)
1.
broderie
artistică
pe
pânză,
din
spații
rărite.
2.
rărituri
de-a
lungul
unei
țesături.
3.
ornament
cu
perforații.
abajur
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abat-jour)
1.
dispozitiv
pentru
a
rabata
lumina
unei
lămpi.
2.
acoperitoare
de
metal,
de
hârtie
etc.
care
se
pune
la
o
lampă
pentru
a
reflecta
lumina
într-o
anumită
direcție.
ajura
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. ajourer)
1.
a
executa
un
ajur;
a
lucra
un
obiect
cu
ajururi;
a
ornamenta
cu
un
ajur.
ajurare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. ajura)
1.
acțiunea
de
a
ajura;
ajurat.
2.
împodobire
a
unui
obiect
cu
ajururi.
3.
deșirare.
acvilă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat., it. aquila)
1.
pasăre
răpitoare
de
zi,
cu
cioc
și
cu
aripi
puternice;
pajură.
ajura
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. ajourer)
1.
a
executa
un
ajur;
a
lucra
un
obiect
cu
ajururi;
a
ornamenta
cu
un
ajur.
claire-voie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. claire-voie)
1.
împrejmuire
cu
grilaj;
grilaj
cu
șipci;
planșeu
din
grinzi
cu
interspații.
2.
(arhit.)
balustradă
exterioară
de
piatră;
partea
de
sus
a
bisericilor
gotice,
în
care
ferestrele,
apropiate
între
ele
sau
despărțite
numai
prin
menouri
ori
colonete,
formau
un
etaj
ajurat.
gajist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (gaj + -ist, fr. gagiste)
1.
creditor
care
acordă
împrumuturi
pe
bază
de
gaj.
2.
cel
care
primește
gajuri
pentru
un
serviciu
prestat.
veioză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. veilleuse)
1.
lampă
mică
de
noapte,
cu
abajur.
abajur-glob
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (din abajur + glob)
1.
abajur
în
formă
de
glob.