Rezultate principale (Abataj):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Rezultate secundare (Abataj):
Parte de vorbire: s.
Origine: (pre- + abataj)
1. galerie într-o mină, făcută în vederea deschiderii abatajului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carénage)
2. înveliş aplicat unui corp în vederea micşorării rezistenţei aerodinamice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crampe, /2/ germ. Krampf)
1. (pl.) contracţie musculară dureroasă şi involuntară (la stomac).
2. unealtă de oţel cu cioc ascuţit, pentru tăiat cocile de abataj.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. frontal)
3. abataj ~ = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului; dreptă ~ă = dreaptă paralelă cu planul vertical de proiecție.
5. s. n. os al craniului care formează fruntea și o parte din orbite.
6. parte proeminentă a unui obiect.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. havage)
1. tehnică de exploatare minieră care consistă în tăierea rocilor paralel cu stratificarea pentru a permite abatajul; havare, havat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Pickhammer)
Parte de vorbire: s.
Origine: (pre- + abataj)
1. galerie într-o mină, făcută în vederea deschiderii abatajului.