Dictionar

Rezultate principale (Dezagrement):

Dezagrement

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. désagrément)

1. senzație neplăcută cauzată de un eveniment nefericit; neplăcere, neajuns, supărare.

2. (var.) (rar) dezagrament, (înv.) dezagremânt.


Rezultate secundare (Dezagrement):

Ambeta

Parte de vorbire: vb. tr., refl. (învechit)
Origine: (fr. embêter)

1. a cauza dezagrement; a enerva, a importuna pe cineva; a supăra, a deranja.

2. a resimți plictiseală, a fi plictisit; a (se) plictisi.