Dictionar

Rezultate principale (Dezminţi):

Dezminţi

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. démentir)

1. a declara un fapt, o afirmaţie etc. nu corespund adevărului.

2. a declara false (un zvon, o ştire etc.); a infirma.

3. a retracta.

4. a nu răspunde aşteptărilor, speranţelor.


Rezultate secundare (Dezminţi):

Autodezminți

Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (auto- + dezminți)

1. a se dezice pe sine însuși; a se dezice singur.


Dezminţire

Parte de vorbire: s.
Origine: (dezminţi)

1. acţiunea de a dezminţi; declaraţie, act prin care se arată ceva nu este adevărat.


Contrazice

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. contredire, lat. contradicere)

1. tr. a susţine contrariul celor spuse de cineva, a nu fi de acord cu cineva.

2. a fi în dezacord, a nu se potrivi cu ceva; a dezminţi.

3. refl. a fi în dezacord cu sine însuşi.

4. (despre susţinătorii unor afirmaţii etc.) a fi în contrazicere unii cu alţii, a avea păreri deosebite.

5. (despre idei, afirmaţii, mărturii) a nu se potrivi unele cu altele.


Dezice

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. dédire)

1. tr. a nega, a retracta (ceva).

2. refl. a-şi retrage cuvântul, a dezminţi.


Dezminţire

Parte de vorbire: s.
Origine: (dezminţi)

1. acţiunea de a dezminţi; declaraţie, act prin care se arată ceva nu este adevărat.


Indefectibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indéfectible)

1. (despre sentimente) care durează pentru totdeauna, nedezminţit, neclintit, neslăbit.


Infirma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. infirmer, lat. infirmare)

1. a declara nevalabil, nefondat, a anula; a invalida; (fig.) a dezminţi.


Nega

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. negare)

1. a nu recunoaşte (ceva); a tăgădui, a contesta.

2. a dezminţi.