Rezultate principale (Aleatorism):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aléatorisme)
1. caracter aleatoriu; hazard.
2. procedeu de creaţie care urmăreşte, prin caracterul întâmplător, stimularea interesului şi a imaginaţiei spectatorului.
3. (muz.) curent în cadrul căruia aceeaşi compoziţie se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertăţii improvizatorice a interpretului.
Rezultate secundare (Aleatorism):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aléatorique)
1. (despre muzică) care are la bază metoda de compoziţie proprie aleatorismului.