OK
X
disforie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dysphorie)
1.
tulburare
a
dispoziției
caracterizată
prin
tristețe
profundă
și
nemulțumire
de
sine.
disforic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dysphorique)
1.
(suferind)
de
disforie.