Dictionar

alenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alléne)

1. hidrocarbură aciclică nesaturată, cu dublă legătură în moleculă.
 
 

falenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phalène)

1. fluture de noapte care produce mari stricăciuni copacilor din păduri și viței de vie.
 

galenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. galène)

1. sulfură naturală de plumb, minereu de plumb în radiotehnică, la prepararea unor vopsele etc.
 

halenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. haleine)

1. (med.) aer cald care iese din plămâni în timpul expirației.
2. respirație urât mirositoare.
 
 

cașalot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cachalot)

1. cetaceu din țările calde, asemănător cu balena, cu un cap foarte mare și dinți pe falca inferioară.
 

halitoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. halitosis)

1. halenă fetidă; miros neplăcut al gurii.
 
 

rosqual

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rosqual)

1. balenă mare cu înotătoare dorsală foarte dezvoltată și cu zbârcituri pe fața ventrală.
2. specie de hienă.
 

spermanțet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Spermazet, fr., it. spermaceti)

1. ceară din craniul de balenă, de delfin și din craniul și grăsimea de cașalot, folosită în industria cosmetică și la fabricarea lumânărilor; cetaceum.