Dictionar

dulcicol, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. lat dulcis „dulce”, colere „a locui”)

1. (biol.) care trăiește în apele dulci, specific apelor dulci.
 

dulcicol, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. lat dulcis „dulce”, colere „a locui”)

1. (biol.) care trăiește în apele dulci, specific apelor dulci.
 

mizide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. mysidaceae)

1. ordin de crustacee marine, salmastricole și dulcicole, asemănătoare crevetelor.
 

cipriniforme

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. cypriniformes)

1. (zool.) grup de pești osoși dulcicoli sau salmastricoli, având ca tip crapul.