Dictionar

ALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. allos „altul”)

1. „altul, diferit, deosebit, alternare, alternanță”.
 

ACEFALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. akephalos „fără cap”)

1. „absența capului”.
 

AITALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. aithales „tufiș mereu verde”)

1. „tufiș semipervirescent”.
 

ANOMALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. anomalos „inegal, anormal”)

1. „deficiență, anomalie”.
 

BALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. ballo-, cf. gr. ballo, ballein „a arunca, a azvârli”)

1. „aruncare, expulzare”.
 

CALI-, CALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. calli-, callo-, cf. gr. kallos)

1. „frumos, estetic”.
 

CALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. kallos „frumusețe”)

1. „frumos, simetric”.
 

sabir

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sabir)

1. limbă de circulație la bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol având și cuvinte arabe.
 

samoed, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. samoyède)

1. (persoană) care face parte din populația de origine uralo-altaică a Siberiei de nord.
 

samurai

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. samuraï)

1. membru al unei caste feudalo-militariste din Japonia înainte de revoluția din 1867.
 

turanian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. touranien)

1. I. care privește, care aparține, care este specific unui grup de popoare care trăiesc în Asia Centrală, la nord de Iran; turanic.
2. care aparține popoarelor turce și uralo-altaice, privitor la aceste popoare; turanic.
3. II. persoană (sau popor) de origine turcă sau uralo-altaică; turan.
 

valon, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. wallon, germ. Wallone)

1. (locuitor) din Walonia (sudul Belgiei).
2. (s. n.) dialect galo-roman vorbit de valoni.