Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. allouer)
1. a prevedea, a destina mijloace băneşti sau materiale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allocarpe)
1. (despre fructe) care prezintă alocarpie.
2. (și s.n.) (fruct) rezultat prin polenizare încrucișată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allocarpie)
1. formare a fructului prin polenizare încrucişată.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (aloca)
1. (despre bani, materiale etc.) prevăzut, destinat unui scop anumit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allocation, lat. allocatio)
1. alocare; sumă prevăzută şi destinată realizării unui anumit scop.
2. indemnizaţie alocată de stat cuiva.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. africaniser)
1. a face african sau a da un caracter specific african.
2. a aloca personal african unei structuri.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allocarpe)
1. (despre fructe) care prezintă alocarpie.
2. (și s.n.) (fruct) rezultat prin polenizare încrucișată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allocation, lat. allocatio)
1. alocare; sumă prevăzută şi destinată realizării unui anumit scop.
2. indemnizaţie alocată de stat cuiva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bourse)
1. alocaţie bănească sau întreţinere gratuită acordată de stat, de o instituţie etc. elevilor, studenţilor merituoşi în timpul şcolarizării.
2. formaţie anatomică în formă de sac, plină cu un lichid vâscos.
3. ~ seroasă = pungă conţinând sinovie, în apropierea articulaţiilor.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (conces/ie/ + -iona)
1. a acorda unei companii dreptul de a opera; a da în concesiune.
2. a aloca, de către stat, terenuri sau resurse naturale cu titlu gratuit sau contra cost, în vederea dezvoltării acestora.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. financer)
1. a aloca, a repartiza mijloace băneşti unei întreprinderi, instituţii etc.
2. (fam.) a împrumuta cu bani (pe cineva); a subvenţiona.