Dictionar

eradica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat., it. eradicare, fr. éradiquer)

1. a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa.
 

eradicabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. éradicable)

1. care poate fi eradicat.
2. (despre arbori, plante etc.) care poate fi dezrădăcinat.
3. (antonim) ineradicabil.
 

eradicație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. éradication)

1. acțiunea de a eradica și rezultatul ei; acțiunea de a dezrădăcina, de a extirpa complet (ceva); suprimare definitivă; eradicare.
2. (în part.) eliminarea completă a unei specii de animale dăunătoare.
3. (med.) îndepărtarea completă a unui organ, tumoră, leziune et cetera; înlăturare completă a unei boli, a unei epidemii etc.
4. (conflicte etnice) exterminare sau epurare etnică.
5. (var.) (înv.) eradicațiune.
 

antiepidemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. antiepidemisch, fr. antiépidémique)

1. referitor la măsurile și intervențiile care vizează controlul, prevenirea și eradicarea unei epidemii; împotriva epidemiilor.
 

antihelmintic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. antihelmintique)

1. (medicament antiparazitar) care face posibilă eradicarea viermilor paraziți, în special a viermilor gastrointestinali la oameni sau animale; vermifug.
 

antipaludic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. antipaludique)

1. (medicament) care vizează limitarea sau eradicarea malariei; antimalaric.
 

eradicabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. éradicable)

1. care poate fi eradicat.
2. (despre arbori, plante etc.) care poate fi dezrădăcinat.
3. (antonim) ineradicabil.
 

eradicație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. éradication)

1. acțiunea de a eradica și rezultatul ei; acțiunea de a dezrădăcina, de a extirpa complet (ceva); suprimare definitivă; eradicare.
2. (în part.) eliminarea completă a unei specii de animale dăunătoare.
3. (med.) îndepărtarea completă a unui organ, tumoră, leziune et cetera; înlăturare completă a unei boli, a unei epidemii etc.
4. (conflicte etnice) exterminare sau epurare etnică.
5. (var.) (înv.) eradicațiune.
 

extirpabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extirpable)

1. care poate fi extirpat sau eradicat.
2. (antonim) inextirpabil, ineradicabil.