Dictionar

eșapa

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. échapper)

1. (despre gaze arse într-un motor cu ardere internă) a scăpa.
 

deșapa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déchaper)

1. (metal.) a desface piesele unei șape (2).
 

eșapament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. échappement)

1. dispozitiv pentru evacuarea gazelor arse într-un motor cu ardere internă.
 

reșapa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. rechaper)

1. a reconstitui banda de rulare a unei anvelope uzate prin adăugarea unui nou strat de cauciuc pe pânze.
 

pudretă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. poudrette)

1. îngrășământ de pudră din excremente uscate.
2. un fel de tăiței mărunți rezultați din deșaparea anvelopelor.
 

reșapaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. rechapage)

1. acțiunea de a reșapa și rezultatul ei; reșapare.
2. metodă de restaurare a anvelopelor care constă în înlocuirea benzii de rulare.
 

silențiator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. silenziatore)

1. amortizor de zgomot la motoarele cu explozie.
2. (la motoarele cu ardere internă) dispozitiv care se aplică pe țevile de eșapament pentru a reduce zgomotul motorului și pentru a regla scurgerea gazelor arse; tobă de eșapament.