Dictionar

Rezultate principale (Examen):

Examen

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. examen)

1. mijloc de verificare şi de apreciere a cunoştinţelor, a aptitudinilor unui elev, student, candidat etc.

2. cercetare, examinare atentă a unui lucru; examinare.

3. ~ medical = cercetarea stării sănătăţii unei persoane de către un medic.


Rezultate secundare (Examen):

Autoexamen

Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. self-examination)

1. examen al propriei persoane.


Abilita

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (germ. habilitieren, lat. habilitare)

1. a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune, în urma unui examen sau concurs.

2. a conferi un anumit titlu, grad etc.; a face apt; a împuternici.


Actinoscopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinoscopie)

1. (med.) examen optic al unui organ sau ţesut prin transparenţă sau difuziune.


Acumetrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acoumétrie)

1. (med.) metodă de evaluare a acuității auditive cu ajutorul acumetrului, folosită pentru a diagnostica și a distinge rapid tipul de surditate pe care îl are pacientul, înainte de a efectua un examen audiometric mai aprofundat; audiometrie.


Adenogramă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adénogramme)

1. examen citologic al produsului unui ganglion.


Admisibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. admissible)

1. care poate fi admis; acceptabil.

2. califică pe cineva care a fost considerat demn de admisibilitate într-un examen sau concurs.

3. (antonime) inadmisibil, neadmisibil.


Admite

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. admittere, după fr. admettre)

1. a accepta, a lua drept bun.

2. a îngădui, a permite.

3. a da curs favorabil (unei cereri).

4. a primi (la un examen).