Dictionar

Rezultate principale (Executa):

Executa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. exécuter)

1. tr. a face, a prelucra.

2. a pune în aplicare, a îndeplini (un ordin, un plan).

3. a interpreta o lucrare muzicală (un dans, un balet).

4. a îndeplini o hotărâre judecătorească, un act de autoritate, o obligație.

5. a duce la îndeplinire o sentință de condamnare la moarte.

6. refl. a se supune.


Rezultate secundare (Executa):

Executabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exécutable)

1. care poate fi executat.


Executant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exécutant)

1. (cel) care execută ceva; executor.


Executare

Parte de vorbire: s.
Origine: (executa)

1. acţiunea de a (se) executa.

2. ~a bugetului = realizarea veniturilor bugetare şi utilizarea lor pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în buget.


Executarisi

Parte de vorbire: vb. tr. (înv.)
Origine: (executa + -arisi)

1. a aduce la îndeplinire o hotărâre judecătorească, un act al unei autorități etc.; a executa.

2. (var.) (înv.) a eczicutarisi.


Executarisit, -ă

Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (vb. executarisi)

1. (despre o hotărâre judecătorească) adus la îndeplinire; executat.


Accesa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. access)

1. (inform.) a avea acces, a intra într-o reţea, într-un program.

2. a obţine o instrucţiune din memorie, pentru a o executa.


Achinezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. akinésie)

1. incapacitatea de a executa acte motorii, deşi muşchii nu sunt paralizaţi.


Acompaniator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. accompagnateur)

1. cel care acompaniază (cu vocea sau cu un instrument) executarea unei bucăți muzicale.


Acordant, -ă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Akkordant)

1. cel care execută lucrări în acord.


Acuarelă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquarelle, it. acquarella)

1. tehnică picturală prin culori dizolvate în apă.

2. pictura executată.

3. vopsea (solidă), folosită în acuarelă (1).


Aerobic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérobique, amer. aerobic)

1. gimnastică = gimnastică de întreţinere executată pe fond muzical cu ritm susţinut.