Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fiction, lat. fictio)
1. închipuire, creaţie a imaginaţiei; reprezentare falsă produsă de imaginaţia cuiva.
2. latură specifică a creaţiei artistice, calitatea acesteia de a sugera întâmplări adevărate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. fantascienza)
1. (carte, film de) ficţiune ştiinţifică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. fictional)
2. inventat sau conținând elemente inventate.
3. care există doar prin imaginație, care este ireal.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. fictionnaliste)
1. I. referitor la ficționalism, concepție idealist-subiectivă după care cunoașterea se bazează pe ficțiune.
2. II. adept al ficționalismului.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. realmente, fr. réellement)
1. termen care semnifică că faptul în cauză există, este realizat, că nu este nici o reprezentare, nici o ficțiune; în mod real; în adevăr, de fapt.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. relativisme)
1. concepţie idealist-subiectivă care exagerează relativitatea cunoaşterii umane, negând ca-racterul obietiv al adevărului, văzut doar ca o convenţie, o ficţiune.