Dictionar

Rezultate principale (Ambitus):

Ambitus

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Ambitus, lat. ambitus)

1. întindere a unei voci, a unui instrument, de la sunetul cel mai grav până la cel mai acut; diapazon (2).

2. (p. ext.) evantai, gamă (a posibilităţilor).


Rezultate secundare (Ambitus):

Bariton/bariton

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. baritono, fr. baryton)

1. s. m. cântăreţ cu voce de bariton (II,1).

2. s. n. voce bărbătească cu timbru intermediar între tenor şi bas.

3. instrument de suflat, de alamă, cu timbru şi ambitus corespunzător.


Diapazon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diapason)

1. mic instrument de oţel în formă de U, care, vibrând, produce un singur sunet pur (la), etalon pentru acordare sau pentru a se „da tonul”.

2. a fi la acelaşi ~ cu cineva = a fi la aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva.

3. ambitus.

4. model-tip de haşuri la standardizarea trasării grosimii haşurilor.

5. (tehn.) ~ de dimensiuni = interval dintre valorile maxime şi minime ale dimensiunilor unor piese standardizate.


Discant

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Diskant)

1. vocea cea mai înaltă a unei texturi muzicale.

2. registru înalt al orgii sau armoniului.

3. regiunea superioară (acută) a ambitusului unui instrument muzical.


Zona marginală a pălăriei

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT ambitus pilei; zona marginalis

2. FR ambitus; pourtour

3. EN marginal zone

4. DE Randzone des Hutes

5. RU крaевaя зонa шляпки

6. HU kalap széle, kalap kerülete