figură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. figure, lat. figura)

1. chip, față, obraz.
2. (fam.) a-i face ă (cuiva) = a păcăli, a face cuiva o farsă.
3. formă exterioară a unui corp, a unei ființe; imagine plastică a unui corp.
4. (mat.) ~ geometrică = ansamblu de puncte, linii și suprafețe.
5. carte de joc pe care sunt imprimate diferite semne și personaje.
6. (șah) fiecare dintre piesele de joc.
7. persoană; personalitate.
8. personaj reprezentativ, tipic al unei opere literare.
9. reprezentare, imagine simbolică sau alegorică a unei persoane, a unui animal sau obiect.
10. ~ de stil = procedeu stilistic prin care se schimbă sensul propriu al unui cuvânt, îmbogățindu-i-se semnificația.
11. ~i silogistice = cele patru forme pe care le poate lua silogismul în funcție de poziția termenilor în premise.
12. poziție, mișcare (la dans, la scrimă, patinaj etc.).

figura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. figurer, lat. figurare)

1. intr. a fi prezent undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă.
2. a face figurație în teatru.
3. tr. a ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina.

configura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. configurer, lat. configurare)

1. refl., tr. a lua, a da o anumită formă, un anumit aspect.
2. (inform.) a interpreta comenzile unui sistem de operare.

desfigura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. défigurer)

1. a poci, a urâți, a sluți (figura, fața cuiva).

figural, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. figurale, germ. figural)

1. (despre sensul unui cuvânt) figurat, alegoric.
2. (ornamental) cu figuri.

figurant, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. figurant)

1. artist într-o piesă de teatru, într-un film etc. numai prin prezența sa.
2. persoană prezentă la desfășurarea unui eveniment, la o întâlnire etc., fără a lua efectiv parte la ea.

figurat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. figuré, lat. figuratus)

1. (despre cuvinte, expresii) folosit în alt sens decât cel propriu, obișnuit.
2. (despre stil) bogat în imagini, în figuri poetice; figurativ (1).
3. elemente ~e = celulele din sânge.

figurație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. figuration, lat. figuratio)

1. ansamblul figuranților (dintr-o piesă de teatru, dintr-un film etc.).
2. a face ~ = a avea un rol de figurant.
3. (muz.) grup de note cu o anume constantă ritmică, la acompanierea unei linii melodice.

abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

addubitație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. addubitatio)

1. figură retorică care afirmă pretinsa inabilitate a oratorului de a vorbi competent despre ceva; dubitație.

afereză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aphérèse)

1. suprimare a vocalei inițiale, a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt.
2. poezie rebusistă din două părți, prima definind un cuvânt-bază din care, suprimând prima literă, se obține un alt cuvânt, definit în a doua parte.
3. figură retorică prin care se respinge ceea ce trebuie respins, enunțându-se ceea ce este demn de reținut.

aluzie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allusion, lat. allusio)

1. cuvânt, frază prin care se face o referire la o persoană, la o situație etc., fără a se exprima direct.
2. figură de stil constând în a exprima un lucru cu intenția de a face să se înțeleagă altceva.

ambiversiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. ambiversion)

1. configurația personalității unui ambivert; cuplu de două tendințe spre introversiune și extroversiune.

amfipteră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphiptère)

1. (herald.) figură, un șarpe sau un dragon înaripat.