Dictionar

Rezultate principale (Filetă):

Filetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. filet)

1. unealtă în lucrările de legătorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul şi pe coperta cărţilor.


Fileta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. filéter)

1. a executa un filet.

2. a tăia carnea de vită sau de peşte în fileuri.


Rezultate secundare (Filetă):

Filetare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fileta)

1. acțiunea de a fileta și rezultatul ei.

2. executare a unui filet; filetat, ghiventare.

3. tăiere în fileuri a cărnii (de vită, de porc et cetera).


Filetat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fileta)

1. acțiunea de a fileta; executare a unui filet; filetare.


Filetat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fileta)

1. (despre piese, șuruburi etc.) care are filet, prevăzut cu filet.


Bulon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. boulon)

1. tijă cilindrică de metal, filetată la un capăt, la îmbinarea a două piese.


Filetat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fileta)

1. acțiunea de a fileta; executare a unui filet; filetare.


Fiting

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. fitting, germ. Fitting)

1. piesă tubulară filetată la capete, folosită pentru asamblarea demontabilă a ţevilor.


Ghivent

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Gewinde)

1. șanț elicoidal pentru înfiletare; filet.


Gujon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. goujon)

1. tijă filetată în același sens pe toată lungimea sa sau numai la cele două capete, la îmbinarea demontabilă a două piese.

2. bară de oțel îngropată în stratul de rezistență al unei îmbrăcăminți rutiere din beton, paralelă cu axa drumului la rosturile transversale de dilatație ale planșelor.

3. piesă îngropată în zidărie pentru a permite fixarea prin cuie sau șuruburi a tocului unei uși ori ferestre; diblu, ghermea.


Prizon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prison)

1. tijă metalică filetată la capete, folosită la îmbinarea demontabilă a două piese.