Dictionar

Rezultate principale (Folio):

Folio

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. folio, lat. /in/folio)

1. foaie de hârtie îndoită o singură dată şi formând o coală de format mare, numerotată pe o singură parte.

2. număr al unei pagini.

3. peliculă care, aplicată pe o hârtie subţire, serveşte la imprimarea titlurilor pe copertele legate în pânză sau piele.


Rezultate secundare (Folio):

Foliolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. foliole, lat. foliolum)

1. fiecare dintre frunzuliţele care formează o frunză compusă.


Foliolar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. foliolaire)

1. care aparţine foliolelor.


Foliolat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. foliolé)

1. (despre frunze compuse) format din foliole.


In-folio

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. in folio)

1. inv., s. n. (format) în care coala de hârtie imprimată este împăturită în două (patru pagini).


Acacia

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. acacia)

1. arbore sau arbust (sub)tropical din familia leguminoaselor, cu frunzele în foliole fine şi cu flori galbene sau albe, mirositoare.


Apter, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aptère, gr. apteros)

1. (despre insecte) lipsit de aripi.

2. (despre tulpină, peţiol, peduncul) fără expansiuni foliolare sau membranoase în formă de aripi.

3. (despre temple antice) fără colonade laterale.


Bifoliat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bifolié)

1. (despre plante) cu două frunze; difil.

2. (despre plante) cu două foliole; bifioliolat.


Bifoliolat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bifoliolé)

1. (despre frunze compuse) cu numai două foliole.


Bipenat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bipenné)

1. (despre frunze compuse) cu pețiolurile dispuse de două ori penat.

2. (botanică) se referă la o frunză penată ale cărei foliole sunt ele însele penate.

3. (entomologie) care are două aripi; dipter.


Compus, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (compune)

1. adj. alcătuit din mai multe elemente.

2. (gram.) timp ~ = timp format cu ajutorul verbelor auxiliare; frunză = frunză având limbul alcătuit din mai multe foliole, dispuse pe un ax; inflorescenţă = inflorescenţă din mai multe inflorescenţe simple; fruct ~ = fruct provenind dintr-o asemenea inflorescenţă.

3. s. n. cuvânt rezultat prin compunere (3).

4. s. m. combinaţie (3).