Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. photorésistance)
1. conductor electric a cărui rezistenţă variază în funcţie de iluminare, funcţionând pe baza efectului fotoelectric intern.
2. componentă electronică a cărei rezistivitate variază în funcție de cantitatea de lumină incidentă: cu cât este mai iluminată, cu atât rezistivitatea este mai mică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. photorésistant)
1. care prezintă fotorezistență; fotoconductor.