Dictionar

Amină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amine)

1. compus organic din amoniac, prin substituirea atomilor de hidrogen cu radicali organici.


(a) infecta; (a) contamina

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT inficere

2. FR infecter; contaminer

3. EN infect

4. DE infizieren; verseuchen

5. RU зaрaжaть инфицировaть

6. HU (meg) fertőz, infektál


Acidamină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acidamine)

1. corp chimic rezultat din transformarea treptată a albuminoidelor.


Amfetamină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amphétamine)

1. substanţă sintetică, creată pentru prima dată de chimistul român Lazăr Edeleanu în 1887, cu o puternică acţiune stimulatoare asupra sistemului nervos central; (marcă comercială) benzedrină.


Aminare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. amination)

1. introducere a radicalului amino în molecula unui compus.


Antivitamină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antivitamine)

1. substanţă cu acţiune contrară unei vitamine.


Auramină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auramine, germ. Auramin)

1. materie colorantă galbenă, folosită la vopsirea hârtiei, a bumbacului etc.


Abdominoscop

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abdominoscope)

1. instrument în abdominoscopie pentru examinarea cavității și a organelor abdominale; peritoneoscop.

2. (var.) abdomenoscop.


Abdominoscopie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abdominoscopie)

1. (med.) examinare internă a abdomenului prin laparotomie sau pe cale endoscopică; peritoneoscopie.


Ablastie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablastie)

1. (biol.) nedezvoltare sau dispariţie completă a unui organ.

2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale.


Adermină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adermine)

1. (biol.) vitamină solubilă în apă care există în multe forme și care participă în special la metabolismul lipidelor; piridoxină, vitamina B6.


Aerocistoscopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. aerocystoscopy)

1. examinare a vezicii urinare prin introducerea de aer, cu aerocistoscopul, pentru distensia organului.


Aldoximă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. aldoxime)

1. combinaţie organică rezultată din condensarea unei aldehide cu hidroxilamina.