Dictionar

Ghioş

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. guillochis)

1. ornament format din linii încrucișate cu simetrie; ornament gravat, în linii întretăiate, drepte sau ondulate, în bijuterie.

2. desen complex din linii drepte, frânte, spirale etc., care formează fondul unor hârtii cu valoare nominală.

3. (var.) ghiloș.


Ghioşa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. guillocher)

1. a executa un ghioş.


Ghioşă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. guilloche)

1. daltă fină pentru gravarea pe pietre litografice şi pe plăci metalice.


Ghioşaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. guillochage)

1. acțiunea de a ghioșa, de a împodobi cu ghiloș (un set de linii, drepte sau ondulate, care se întrepătrund sau se intersectează cu simetrie); rezultat al acestei acțiuni; ghioşare.

2. (var.) ghiloșaj.


Abderit

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Abderit „prostănac”)

1. om simplu, mărginit şi caraghios.


Arlechinesc, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. arlechinesco)

1. care are caracterul sau manierele unui arlechin; (ca) de arlechin, caraghios; bufon, buf.

2. care se referă la arlechinadă.


Bufon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouffon)

1. s. m. personaj comic îmbrăcat caraghios, la curtea suveranilor sau a seniorilor feudali pentru a-i distra cu glume, strâmbături etc.; măscărici.

2. personaj buf, din teatru.

3. (peior.) om care stârneşte râsul prin glume, gesturi caraghioase etc.

4. adj. comic, caraghios, grotesc.


Burlesc, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. burlesque, it. burlesco)

1. adj. de un comic exagerat, grotesc, caraghios, (adesea) vulgar.

2. s. n. gen de comic, contrastul dintre demnitatea personajului şi limbajul lui grosolan, din amestecul situaţiilor serioase cu cele absurde.

3. s. f. piesă instrumentală sau orchestrală cu caracter comic.


Drolatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. drôlatique)

1. (livr.) comic, caraghios, nostim.


Ghioşa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. guillocher)

1. a executa un ghioş.