Rezultate principale (Grilă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grille)
1. panou format dintr-o rețea de gratii paralele care se așază la o deschidere.
2. grătar.
3. obstacol la o fortificație făcut într-un gard de vergele de oțel.
4. electrod al unei lămpi de radio, în formă de sită.
5. carton perforat care permite cifrarea și descifrarea mesajelor, a caracterelor alfanumerice și corectarea la examene.
6. desen în pătrățele pentru cuvinte încrucișate.
7. repartiție orară a emisiunilor de radio și televiziune.
8. (pl.) prăjituri preparate din cocă și miere, în formă de grilă.
9. zăbrelele vizierei unui coif.
10. sistem de remunerație.
Rezultate secundare (Grilă):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bigrille)
1. (electronică) tub electronic cu două grile; tetrodă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grillage)
1. împrejmuire din panouri de vergele metalice sau de lemn, ori din plasă de sârmă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. négrille)
1. rasă umană de talie foarte mică, cu pigmentaţie brun-gălbuie, în pădurile din Congo şi Zair; pigmei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. pentagrid)
1. tub electronic cu vid, cu un catod, un anod şi cinci grile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. télégrille)
1. (enigmistică) îmbinare de anagramă şi criptogramă, în care se prezintă spre dezlegare un tabel, asemănător aritmogrifului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (test + grilă)
1. formă de evaluare obiectivă în care respondenților li se cere să aleagă numai răspunsuri corecte din opțiunile oferite sub formă de listă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Autogravüre)
1. (poligrafie) procedeu tipografic în care motivul imaginii sau textului din forma de imprimat este conceput ca un model cadrilat (grilă); imprimare produsă prin această metodă; velografie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autohétérodyne)
1. oscilator realizat prin cuplarea circuitelor de anod şi de grilă ale unui etaj cu triodă, în telegrafie.
Parte de vorbire: s.n. (italienism)
Origine: (it. cancello)
1. structură alcătuită din una sau mai multe bare de lemn sau metal legate între ele; gard, grilaj, îngrăditură.
2. (în bisericile catolice) balustradă între sanctuar şi spaţiul navei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. claire-voie)
1. împrejmuire cu grilaj; grilaj cu şipci; planşeu din grinzi cu interspaţii.
2. (arhit.) balustradă exterioară de piatră; partea de sus a bisericilor gotice, în care ferestrele, apropiate între ele sau despărţite numai prin menouri ori colonete, formau un etaj ajurat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. herse)
1. grilă din fier sau din lemn armat, culisantă, care protejează poarta unei cetăţi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. loto)
1. joc de societate sau didactic cu cartonaşe imprimate cu diferite numere, pe care participanţii trebuie să le acopere cu jetoane corespunzătoare, pe măsură ce acestea sunt scoase la întâmplare dintr-un săculeţ; (p. ext.) piesele acestui jos.
2. joc de noroc constând în bifarea numerelor pe o grilă (sau buletin) înainte de tragerea la sorți a combinațiilor câștigătoare.