Dictionar

gurmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gourme)

1. boală infecțioasă a mânjilor prin scurgerea nazală și abcese ale ganglionilor limfatici.
 

gurmand, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. gourmand)

1. (om) amator de mâncăruri bune; mâncăcios; gurmet.
 

gurmet

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. gourmet)

1. cineva care apreciază calitatea, rafinamentul unei mese, al unui anumit fel de mâncare; gurmand.