Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaphore, lat. anaphora)
1. procedeu stilistic constând în repetarea aceluiaşi cuvânt la începutul mai multor unităţi sintactice sau metrice; epanaforă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. épanaphore)
1. figură de stil, în care același cuvânt, expresie sau combinație de cuvinte se repetă la începutul frazei sau propoziției următoare; anaforă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. épanaphore)
1. figură de stil, în care același cuvânt, expresie sau combinație de cuvinte se repetă la începutul frazei sau propoziției următoare; anaforă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métaphrase)
1. transpunere a unei poezii în proză; traducere a unui text în care se urmăreşte interpretarea fidelă a conţinutului.
2. anaforă care foloseşte sinonimele pentru a evita repetarea monotonă a aceluiaşi cuvânt.