OK
X
incoerență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. incohérence)
1.
faptul
de
a
fi
incoerent.
dadaism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dadaïsme)
1.
curent
literar
și
artistic
apărut
în
1916
în
Europa,
caracterizat
prin
negarea
și
răsturnarea
valorilor
artistice,
existente,
cultivând
ilogicul,
arbitrarul
irațional,
suprimarea
oricărei
legături
dintre
gândire
și
expresie
în
literatură,
colajele,
alăturarea
incoerentă
de
linii
și
de
culori
în
artele
plastice;
dada.
dezordine
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. désordre)
1.
lipsă
de
ordine;
neorânduială,
deranj.
2.
lipsă
de
organizare,
de
disciplină;
debandadă.
3.
(pl.)
tulburări
(sociale);
revoltă,
răscoală.
4.
(fig.)
confuzie
(în
idei);
incoerență.
dislogie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dyslogie)
1.
tulburare
a
limbajului,
printr-o
vorbire
incoerentă,
datorată
unor
modificări
psihopatologice
fără
substrat
neurologic.
manie 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (ngr. manie, fr. manie)
1.
boală
mintală
manifestată
prin
dispoziție
euforică,
succesiune
rapidă
și
incoerentă
a
ideilor.
2.
obsesie,
preocupare
exclusivă
pentru
ceva;
ciudățenie,
toană.
schizofazie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. schizophasie)
1.
vorbire
incoerentă,
confuză,
în
ciuda
înțelegerii
cuvintelor,
schizofrenie.