Dictionar

indianistică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Indianistik)

1. disciplină care se ocupă cu studiul limbii și al civilizației Indiei de dinaintea penetrației europene; indologie.
 

indianist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. indianiste)

1. specialist în indianistică, disciplină care se ocupă cu studiul limbii și al civilizației Indiei de dinaintea penetrației europene; indolog.
 

indologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Indologie)

1. știință care se ocupă cu studiul limbii și culturii Indiei; indianistică.