Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. indisposition)
1. acțiunea, faptul de a (se) indispune; indispunere, (înv.) nedispozițiune.
2. lipsă de voie bună, proastă dispoziţie; supărare.
3. ușoară stare de rău, ușoară alterare a sănătății; boală uşoară.
4. starea unei femei care are menstruație.
5. (var.) (înv.) indispozițiune.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Unwohlsein
5. RU недомоraние
6. HU rossz közérzet, rosszullét; betegség
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. indigestion, lat. indigestio)
1. indispoziţie provocată de o digestie grea şi manifestată prin dureri de cap, greaţă etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (posomorî + -eală)
1. tristețe, melancolie; îngrijorare; indispoziție, posomorâre.
2. (rar) vreme mohorâtă, întunecată și ploioasă; (rar) posoceală.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. indispune)
1. acțiunea, faptul de a (se) indispune.
2. lipsă de voie bună, proastă dispoziție.
3. stare a celui ușor bolnav, boală ușoară.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (dălăci)
1. indispoziție fizică sau psihică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ameți + -itură)
1. tulburare a echilibrului stării fizice a unei persoane (din cauza bolii, a indispoziției, a emoției); amețeală.