Dictionar

inițiere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (iniţia)

1. acțiunea de a (se) iniția.
2. provocare a unei explozii, a unei reacții cu ajutorul impulsului inițial.
 
 

bizutaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bizutage)

1. (în unele universități) ceremonie burlescă de inițiere a studenților din anul I.
 
 

inițiatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. initiatique, it. iniziatico)

1. care ține de inițiere.
2. care nu poate fi înțeles decât de inițiați; ezoteric.