Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intervalle, lat. intervallum)
1. distanţă în timp între două fenomene, faze, evenimente etc. consecutive; răstimp.
2. spaţiu care separă două lucruri.
3. (muz.) raport dintre înălţimile a două sunete.
4. (mat.) mulţimea punctelor (sau numerelor) între două puncte (sau numere) date.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. intervalometer)
1. dispozitiv mecanic ataşat la un aparat fotografic automat, cu ajutorul căruia se reglează intervalul de timp dintre două expuneri succesive.
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + interval)
1. (muz.) interval mai mic decât un semiton.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acyclique)
1. care nu are caracter ciclic; care nu are ciclu; care apare la intervale neregulate; aperiodic.
2. (despre flori) cu elemente dispuse în spirală; spiralat.
3. (botanică) care nu este așezat în formă de verticil; neverticilat.
4. (despre substanțe organice) care nu conține nici un ciclu de atomi în molecula sa.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apériodique)
1. care nu este periodic, care nu are loc la intervale regulate; lipsit de periodicitate; aciclic.
2. (despre un sistem fizic) care atinge fără oscilații o poziție de echilibru.
3. (electronică) circuit ~ = circuit care nu are propria sa perioadă de oscilație.
4. (fizică) mișcare ~ă = mișcare mecanică sau fizică foarte amortizată, care nu are tendința de a oscila în jurul unui punct de echilibru.
5. (matematică) care, deși se repetă, nu are perioadă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (aplatiza)
1. acţiunea de a (se) aplatiza.
2. proces natural prin care prundişurile de formă sferoidală capătă formă plată.
3. modificare a parametrilor unor elemente de circuit electric, în scopul de a reduce variaţiile unei mărimi într-un anumit interval de timp.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aréostyle)
1. intercolonament în care intervalul dintre două coloane consecutive este de 3 la 4 diametre.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. atmometer)
1. instrument pentru măsurarea cantității de lichid evaporat de o plantă într-un interval de timp dat; atmidometru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avance)
1. sumă de bani plătită cu anticipaţie.
2. în ~ = mai înainte de timpul sau distanţa prevăzută.
3. interval de timp, distanţă, spaţiu cu care cineva sau ceva se află înaintea altcuiva.
4. ~ la aprindere = avans cu care se produce aprinderea combustibilului în camera de ardere a unui motor.
5. (pl.) primele demersuri pentru încheierea unei afaceri, pentru o înţelegere, pentru înfiriparea unei legături.