Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. interventionnisme)
1. amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat.
2. doctrină economică potrivit căreia statul intervine pe piaţa internă pentru a exercita o influenţă asupra preţului mărfurilor, asupra raportului dintre cerere şi ofertă.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. interventionniste)
1. I. referitor la intervenționism, propriu intervenționismului.
2. care este în favoarea intervenţionismului.
3. favorabil intervenției, în orice domeniu.
4. II. adept al intervenționismului.
5. cel care participă la o intervenție.
6. (antonime) neintervenționist, nonintervenționist, neutralist.