Dictionar

Involucru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. involucre, lat. involucrum)

1. (bot.) totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul.

2. (bot.) mulțimea de bractee care formează, la baza unor inflorescențe, un fel de coleretă (guleraș); spată, (rar) spat.

3. (bot.) membrană care înveleşte pălăria unor ciuperci înainte de a ieşi din pământ.


Involucru; guleraş

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT involucrum

2. FR enveloppe; involucre; colerette; tégument

3. EN involucre; envelope; cover; tegmentum; tegumen

4. DE Hülle

5. RU покрывaло

6. HU gallérlevelek, gallér, buroklevelek, murvakör; fészekörv, gallér


Periclin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. péricline)

1. totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor.

2. zonă în care formaţiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie şi se unesc.


Sporocarp

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sporocarpe)

1. involucru în formă de capsulă care conţine şi protejează sporii.

2. membrană protectoare a sporilor pteridofitelor.


Involucru; guleraş

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT involucrum

2. FR enveloppe; involucre; colerette; tégument

3. EN involucre; envelope; cover; tegmentum; tegumen

4. DE Hülle

5. RU покрывaло

6. HU gallérlevelek, gallér, buroklevelek, murvakör; fészekörv, gallér


Involucel

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. involucelle)

1. (botanică) involucru (mic) secundar într-o umbelă compusă.

2. (botanică) involucru (mic) de inflorescență pentru anumite umbelifere.