Rezultate principale (Kitara):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kithara, gr. kithara)
1. instrument muzical cu coarde ciupite în Grecia antică, asemănător cu lira.
Rezultate secundare (Kitara):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kitharöde, gr. kitharaoidos)
1. nume dat lui Apolo, conducătorul corului muzelor, care cânta cu kitara.
2. rapsod, recitator care cânta şi din kitara.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. palestre, lat. palaestra, gr. palaistra)
1. (în Grecia şi Roma antică) loc special amenajat pentru exerciţii fizice2. şcoală ateniană de educaţie fizică, frecventată de absolvenţii şcolii de gramatică şi a celei de kitară.