Dictionar

limitator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (limita + -tor, cf. fr. limitateur)

1. mecanism, aparat sau dispozitiv care împiedică în mod automat ca o mărime fizică să depășească anumite limite; limitor.
2. (radio) circuit electronic cu ajutorul căruia se realizează limitarea semnalelor.
 

delimitativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. délimitatif)

1. care delimitează, care servește pentru a delimita; delimitator.
 

limitor

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. limiteur)

1. aparat, dispozitiv care menține un fenomen fizic în anumite limite; limitator.