Rezultate principale (Accepţie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acception, lat. acceptio)
1. sens, înţeles al unui cuvânt; semnificaţie.
Rezultate secundare (Accepţie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. acceptance)
1. fază a unui dialog, a unei relaţii interpersonale, realizată pe baza încrederii, ori a consensului de idei; accepţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. néologisme)
1. cuvânt nou, împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent.
2. accepţie nouă a unui cuvânt.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. signification)
1. înţeles; conţinut semantic al unui cuvânt, al unui semn; sens, accepţie; denotaţie.
2. însemnătate, importanţă, valoare a unui lucru.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. sens, lat. sensus)
1. înțeles, semnificație, accepție (a unui cuvânt).
2. într-un anumit ~ = dintr-un anumit punct de vedere.
3. conținut.
6. ~ unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență.
7. (mat., fiz.) fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune.