Dictionar

Lorică

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. lorica)

1. armură medievală; platoşă, cuirasă.

2. carapace silicioasă a celulei la diatomee.


Loricat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. loriqué, lat. loricatus)

1. acoperit cu un înveliş tare.


Loricat; cuirasat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT loricatus; cataphractus

2. FR loriqué; à croûte

3. EN loricate; testaceous

4. DE bepanzert; gepanzert

5. RU пaнцирный; с (твердой) коркой

6. HU páncélos


Calorigen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. calorigène)

1. care produce sau transportă căldură (energie calorică); calorific.

2. (antonim) frigorigen.


Combustibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combustible)

1. (material) care arde în prezenţa unui comburant, izvorând energie calorică.


Gastrină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gastrine)

1. substanţă secretată de mucoasa gastrică din regiunea pilorică.


Lamento, -uri

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. lamento)

1. (muz.) piesă vocală în vechea operă italiană, cu caracter trist, tânguitor.

2. (etnologie) practica folclorică a „bocitului”, ritual larg răspândit în toate colțurile lumii, constând în a exprima durerea pentru moartea unei persoane în forme stabilite tradițional (plânsete, strigăte et cetera).

3. (la pl.) expresie insistentă a durerii; lamentaţie; plânsete.


Lignit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lignite)

1. cărbune natural (inferior huilei), de culoare cafenie-brună, sfărâmicios, cu putere calorică relativ mică.


Paritate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. parité, lat. paritas)

1. egalitate numerică.

2. (mat.) proprietate a unui număr întreg de a fi divizibil cu 2.

3. echivalență valorică.

4. valoarea, exprimată în aur, a mai multor unități monetare.

5. ~ monetară = raportul valoric dintre cantitatea de metal prețios de același fel conținută în unitățile monetare a două țări; ~ valutară = exprimarea valorilor paritare într-o valută.