Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Lösung)
1. formulare concisă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări la îndeplinirea unei sarcini de actualitate.
2. placardă, afiş etc. cu o astfel de chemare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lozincă + -ard)
1. cu caracter de lozincă; care denotă un entuziasm neîntemeiat, de paradă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. défensisme)
1. atitudine a reacţiunii din primul război mondial, care, sub lozinca „apărării patriei”, urmărea atragerea maselor în acest război.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lozincă + -ard)
1. cu caracter de lozincă; care denotă un entuziasm neîntemeiat, de paradă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pancarte)
1. bucată mare de hârtie, de pânză sau de tablă, care cuprinde o lozincă, un anunţ etc.; placardă.