Rezultate principale (Maistru):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Meister)
1. muncitor cu calificare superioară într-o meserie etc.
2. instructor, îndrumător al instruirii practice a ucenicilor, elevilor sau muncitorilor tineri.
Rezultate secundare (Maistru):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kapellmeister)
1. prim interpret (violonist) al unei orchestre.
2. dirijor al unei orchestre mici, al unei fanfare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Konzertmeister)
1. prim violonist al unei orchestre.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contremaître)
1. şef de atelier, muncitor şef de sector într-o întreprindere industrială.
2. (în trecut) grad de subofiţer în marină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apprenti)
1. (livr.) tânăr care învaţă o meserie sub îndrumarea unui instructor, unui maistru.
2. (fig.) începător.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armurier)
1. cel care fabrică, repară sau vinde arme (de foc).
2. (maistru militar) specialist în verificarea şi repararea armamentului.