Dictionar

Rezultate principale (Maistru):

Maistru

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Meister)

1. muncitor cu calificare superioară într-o meserie etc.

2. instructor, îndrumător al instruirii practice a ucenicilor, elevilor sau muncitorilor tineri.


Rezultate secundare (Maistru):

Capelmaistru

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kapellmeister)

1. prim interpret (violonist) al unei orchestre.

2. dirijor al unei orchestre mici, al unei fanfare.


Concertmaistru

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Konzertmeister)

1. prim violonist al unei orchestre.


Contramaistru

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contremaître)

1. şef de atelier, muncitor şef de sector într-o întreprindere industrială.

2. (în trecut) grad de subofiţer în marină.


Apprenti

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apprenti)

1. (livr.) tânăr care învaţă o meserie sub îndrumarea unui instructor, unui maistru.

2. (fig.) începător.


Armurier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armurier)

1. cel care fabrică, repară sau vinde arme (de foc).

2. (maistru militar) specialist în verificarea şi repararea armamentului.