manubalistă
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (lat. manuballista, cf. lat. manus „mână” + balista, ballista „balistă”)
Etimologie: (lat. manuballista, cf. lat. manus „mână” + balista, ballista „balistă”)
1. balistă portabilă, de mână, folosită în Antichitate de legiunile romane.
2. armă asemănătoare cu arbaleta.