Dictionar

 

monstruos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. monstrueux, lat. monstruosus)

1. hidos, pocit; anormal.
2. rău, oribil, îngrozitor.
3. uriaș, colosal.
 
 

monstruozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. monstruosité)

1. caracterul a ceea ce este monstruos; care produce groază, repulsie.
2. (fig.) grozăvie, neomenie, cruzime.
 
 

abrahiocefal

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. abrachiocéphale)

1. (med.) monstru care prezintă abrahiocefalie.
 

acardiac, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.  
Etimologie: (fr. acardiaque)

1. (med.) (făt monstruos) care prezintă acardie, care nu are inimă.
 

acefalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acéphalie)

1. lipsă a capului la unele animale inferioare.
2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice.
 

acefalobrah

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acephalobrachius)

1. monstru care prezintă acefalobrahie.
 

acefalobrahie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acephalobrachia)

1. monstruozitate congenitală, lipsa capului și a brațelor.
 

acefalogastru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acephalogaster)

1. monstru care prezintă acefalogastrie.