Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mutualité)
1. caracter mutual; reciprocitate.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. mutualisme)
1. sistem de solidaritate și de ajutor reciproc.
2. sistem social bazat pe mutualitate.
3. (biol.) conviețuire a mai multor organisme de specii diferite; simbioză.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. mutualiste)
1. I. referitor la mutualism.
2. care se bazează pe reciprocitate, mutualitate.
3. II. adept al mutualismului.
4. membru al unei societăţi de ajutor reciproc.