Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. nitreux)
1. care conține azot; azotat, azotos.
2. acid ~ = acid cu formula NO2H; acid azotos.
3. ferment ~ = ferment datorat transformării azotului amoniacal într-un compus azotat.
4. vapori ~și = amestec de anhidridă azotată (N2O2) și peroxid de azot (N2O4).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nitrosomonas)
1. bacterie cu rol important în nitrificare, care transformă amoniacul din sol în nitriţi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. azoteux)
1. azotat.
2. acid ~ = acid oxigenat al azotului, cu proprietăţi oxidante şi reductoare; acid nitros.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. nitrite)
1. (chimie) ester sau sare de acid nitros (HNO2); azotit.
2. (med.) ~ de amil = sare utilizată ca sedativ, pentru acțiunea sa vasodilatatoare, în special în tratamentul anginei pectorale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. nitrosation)
1. introducere a unei grupări nitrozo în molecula unui compus organic.
2. transformare, în sol, a amoniacului sau a sărurilor amoniacale în acid nitros.