OK
X
obstina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. s’obstiner)
1.
a
se
încăpățâna,
a
se
îndârji.
obstinație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. obstination, lat. obstinatio)
1.
faptul
de
a
fi
atașat
cu
încăpățânare
de
o
idee,
un
sentiment
et
cetera;
îndărătnicie,
tenacitate.
2.
calitatea
celui
care
este
atașat
de
o
idee,
un
sentiment
etc.
3.
(var.
înv.)
obstenație,
obstinațiune.
4.
(antonime)
inconstanță,
versatilitate.
obstinație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. obstination, lat. obstinatio)
1.
faptul
de
a
fi
atașat
cu
încăpățânare
de
o
idee,
un
sentiment
et
cetera;
îndărătnicie,
tenacitate.
2.
calitatea
celui
care
este
atașat
de
o
idee,
un
sentiment
etc.
3.
(var.
înv.)
obstenație,
obstinațiune.
4.
(antonime)
inconstanță,
versatilitate.
hingheri
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (hingher)
1.
a
se
ocupa
cu
prinderea
câinilor
fără
stăpân;
a
se
ocupa
cu
hingheria.
2.
a
urmări
cu
obstinație;
a
hăitui,
a
prigoni
(cu
insistență).
3.
(figurat)
a
chinui
pe
cineva.
cap pătrat
Parte de vorbire:
loc. subst.
Etimologie: (cf. fr. tête carrée)
1.
om
îndărătnic,
încăpățânat,
obstinat.
2.
(Quebec)
(depreciativ)
canadian
anglofon
sau
anglofon
în
general.