oculomotor, -oare
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Etimologie: (fr. oculomoteur)
Etimologie: (fr. oculomoteur)
1. (mușchi, nerv) care face ochiul să se miște; care pune în acțiune unele organe anexe ale globului ocular.
2. (mușchi ocular) care controlează irisul.
3. I. referitor la mișcarea globului ocular.