Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Ornamentik)
1. mod de concepere și de dispunere a motivelor ornamentale (în arhitectură și artele decorative); arta ornamentației.
2. totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor, unui stil.
3. (muz.) totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială.