Rezultate principale (Penetranţă):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. pénétrance)
1. penetraţie.
2. (fiz.) efectul pătrunderii liniilor de câmp electric printr-un electrod.
3. (biol.) frecvenţa cu care o genă îşi manifestă efectul fenotipic; frecvența cu care se manifestă o genă.
Rezultate secundare (Penetranţă):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cosmique, lat. cosmicus)
1. referitor la cosmos, din cosmos; universal.
2. raze ~e = radiaţii ionizate cu o mare putere penetrantă, care străbat atmosfera în direcţie aproape verticală; spaţiu ~ = spaţiu interplanetar; radiaţie ~ă = radiaţie corpusculară şi electromagnetică din spaţiul cosmic.
3. (fig.) de proporţii fantastice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr., gr. gamma)
1. a treia literă a alfabetului grecesc (Γ, γ).
2. unitate de măsură a masei, o milionime de gram; microgram.
3. unitate de măsură a intensității câmpului magnetic, a miliona parte dintr-un oersted.
4. raze (sau radiații) ~ = radiație emisă de corpurile radioactive, cu o putere penetrantă foarte mare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. pénétration, lat. penetratio)
1. penetrare, pătrundere, străpungere.
2. arteră de ~ = arteră de circulație care face legătura dintre o localitate și zona înconjurătoare.
3. întrepătrundere a două corpuri sau suprafețe; penetranță.
4. adâncime la care se scufundă o piesă standard într-o probă de bitum sau de unsoare consistentă.