OK
X
apercepe
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (după germ. apperzipieren)
1.
a
conștientiza
clar
o
percepție,
o
cunoștință;
a
percepe,
a
asimila.
2.
(var.)
a
apercepa.
apercepere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (apercepe)
1.
procesul
mental
prin
care
o
persoană
dă
sens
unei
idei
asimilând-o
cu
corpul
de
idei
pe
care
îl
posedă
deja;
apercepție.
aperceptivitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. aperceptivité)
1.
facultatea
apercepției,
atunci
când
percepția
este
influențată
de
conținutul
general
al
psihicului
uman.
2.
proprietate
de
a
apercepe;
aperceptibilitate.