Dictionar

apex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. apex)

1. creștet, vârf.
2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele.
3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor.
4. bonetă a flaminilor, la romani.
5. mitra vechilor regi și satrapi perși.
 

antapex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Antapex)

1. punct pe cer diametral opus apexului.
 

apexian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apexien)

1. referitor la extremitatea unui organ anatomic, conic.
 

apexită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apexite)

1. osteită a vârfului stâncii temporalului.
2. inflamație a porțiunii apexiene a dintelui.
 

apexocardiogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (apex + cardiogramă)

1. curbă rezultată din înregistrarea grafică a mișcărilor șocului apexian.
 

antapex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Antapex)

1. punct pe cer diametral opus apexului.
 

apectomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (apex + -ectomie)

1. îndepărtare chirurgicală a apexului unei rădăcini dentare.
 

apexită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apexite)

1. osteită a vârfului stâncii temporalului.
2. inflamație a porțiunii apexiene a dintelui.
 

apexocardiogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (apex + cardiogramă)

1. curbă rezultată din înregistrarea grafică a mișcărilor șocului apexian.
 

siculă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. sicula)

1. (zool.) apexul dur, triunghiular al unui graptolit din care crește.