Dictionar

Aportor

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. apporteur)

1. câine de vânătoare care aduce vânatul.


Coraportor

Parte de vorbire: s.m. (s.f. coraportoare)
Origine: (co- + raportor)

1. cel care ţine un coraport.

2. unul dintre raportorii care participă la un raport.


Coraportor

Parte de vorbire: s.m. (s.f. coraportoare)
Origine: (co- + raportor)

1. cel care ţine un coraport.

2. unul dintre raportorii care participă la un raport.


Referent, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (germ. Referent, lat. referens)

1. specialist al unei instituţii care îndrumări şi informaţii într-un anumit domeniu; consilier, (înv.) referendar.

2. cel care face un referat; raportor.

3. (var.) (înv.) referint.